O ascensiune cețoasă către Vârful Țibleș

Mulțumim partenerilor de la AlpinExpe care au facilitat această tură, punând la dispoziție rachetele de zăpadă de la TSL.
În data de 16 martie ne-am găsit 11 colegi de club, deschiși să confrunte o vreme nu tocmai prietenoasa, în tura pe rachete de zăpadă din masivul Țibleș. Abordarea din Suplai către creasta Oușor-Țibleș, care reprezintă granița județelor Bistriță-Năsăud și Maramureș, am făcut-o în stil explorator, abordând un versant ,cu niste drumuri de exploatare forestiere abandonate, acum redobândite de către natura, obligandu-ne să ne croim poteca printre, pe sub și peste desișul regăsit.

Echipați cu rachete și hotărâre, am reușit într-un final să dam de o pădure mai rară, care ne-a mai facilitat înaintarea, iar pe la altitudinea de ca. 1300m, stratul de zăpadă ne-a forțat să ne echipam cu rachetele de zăpadă. Acest lucru a reprezentat pentru unii din participant o experiență noua. Dobândind altitudine cu fiecare pas, aerul devenea tot mai rece iar ceata avea să devina un factor predominant, transformând împrejurimile noastre într-un peisaj monocromatic.

Urcarea către vârf am urmat-o pe marcajele PA/TR. Din golul alpin, vântul a început să ne șoptească secrete iar ceata să joace feste simțurilor. Totuși, am perseverat. Vârful se contura în fața noastră, o siluetă spectrală al clopotului emblematic pe cerul albicios. Pe parcursul coborârii, ceața s-a risipit pentru o clipă, dezvăluind un peisaj de vârfuri acoperite de zăpadă și văi adânci în care primavara își semnala deja prezenta. Am ieșit din ceata cu fețele roșii și inimile pline. Coborârea către drumul forestier principal al văii Țibleș (Zagra), am făcut-o pe varianta clasica călcând pe urmele lasate de alti drumeți din zilele precedente. Mașinile le-am regăsit după 9 ore și 13,9 km parcurși.

Jurnalul nostru de drumeție este martorul aventurii noastre - o cronică a ceții și zăpezii, prin sălbăticia munților Țibleș.