04 Oct2021

In Memoriam Eva Veress

Maria-Ana T.
In Memoriam Eva Veress

O veste tristă ne-a lovit recent ca un trăznet: draga noastră colegă de Club, Éva Veress, a plecat în 22 septembrie spre o lume sperăm mai bună! Toți cei care am cunoscut-o am fost șocați aflând că inima Évei s-a oprit brusc și  prea repede,  la nici 50 de ani!

Când se duce așa brusc un om fain nici nu știi ce să zici, ai vrea să spui atâtea. Mulți dintre noi ne-am bucurat de zâmbetul ei, de felul ei șugubăț de a fi, în multe ture faine pe munte. Și știm și cu cât drag de noi și de munte participa la ture ori de câte ori putea. Și știm cât suflet și câtă energie a pus în Maraton Apuseni și în alte acțiuni ale Clubului, gestionând nu doar partea financiară mulți ani, ci și contribuind ca om bun la toate, cu sfaturi înțelepte și cu fapte.

Tradiționalul gulaș  de după multe ediții ale Maratonului Montan Apuseni, numai ea știa să îl facă așa de bun! Era ca celebrele sucăcioaie, ca o șefă a bucătăreselor unei nunți din Ardeal!  În 2011, când a venit lângă noi, a fost unul dintre oamenii de bază în organizarea, deloc ușoară, a primei ediții a MA, când nu aveam sponsori, când totul s-a făcut doar cu entuziasm. Éva deborda de entuziasm și „a molipsit” pe mulți alții!  Datorită entuziasmului organizatorilor și voluntarilor, concurenții au îndrăgit maratoanele noastre și au iertat micile stângăcii ale primelor ediții, ajutându-ne cu altruism să le perfecționăm, să fie atractive! Atractive și îndrăgite nu doar prin peisajul prin care se simțeau „hoinari prin trecut”, ci și prin atmosfera creată de noi, gazdele și de simpatia mocanilor din sătucele pe ulițele cărora și printre „colibele” cărora alergau.

Éva era un om de caracter, un om cu suflet bun. Avea o forță și o determinare imense. Radia energie, radia dorința ca totul „să meargă ca pe roate”. Era inepuizabilă! Se spune că pe unii oameni îi apreciem la adevărata lor valoare doar după ce au plecat dintre noi! Nu cred asta!  Pe Oameni de valoare îi apreciem cu adevărat și când sunt printre noi! Dar o facem cu discreție, știind că laudele i-ar deranja.  Ei acceptă  doar aprecierile prin atitudine, nu cele prin vorbe!

Cred că oricine a cunoscut-o nu are cum să nu fi rămas cu zâmbetul și veselia ei în amintiri. Unii colegi își aduc aminte cu câtă dragoste se ocupa de copiii din primele generații ale „grădiniței CAR”.

Toți ne amintim de ture faine pe munte de parcă ar fi fost ieri, ture care erau și mai faine dacă participa și Éva. Suntem convinși că atunci când într-o tură ne anunța că va veni și ea, se hotărau să participe și alții care până la anunțul ei erau indeciși!

De acum va fi alături de noi în toate turele noastre pe dealuri și pe creste montane, fiindcă o purtăm în gând!

Alăturăm doar câteva imagini din unele ture în care am avut bucuria și plăcerea prezenței dragei noastre Éva!  Dar fiecare dintre noi vedem cu ochii minții mai multe imagini cu Éva, îi vedem zâmbetul, îi savurăm glumele, îi „auzim” glasul, ne simțim învăluiți de acea „aură” pe care o emana în jurul ei!

Drum lin printre stele, dragă Éva!

Colegii din Filiala Cluj a Clubului Alpin Român