La narcise în Ținutul Momârlanilor, FLEXTAIL

Prima zi de vară ne-a găsit pe munți! A fost un weekend dedicat narciselor sălbatice din Ținutul Momârlanilor și copiilor din noi. Am ales locuri cu o mare încărcătură istorică și cu narcise risipite pe culmi. Narcisele dau un farmec aparte turelor din această perioadă din an, completează fain peisajele pitorești. Le-am admirat în mediul lor natural pe durata celor două zile. Spre deosebire de alte regiuni, în M-ții Vâlcan narcisele se întind pe arii mai extinse, au însă o densitate ceva mai redusă. Densitatea lor în regres se datorează faptului că ele nu sunt protejate, sunt rupte cu sute/mii de către vizitatori din apropiere. Voi reveni la acest subiect!

Planificarea traseului a fost făcută în versiunea mai prietenoasă pentru participanți. Am fentat puțin, am urcat Transvâlcanul, acces auto brici pe asfalt până în creastă, un Transfăgărășan în miniatură. Ne-am adunat în Pasul Vâlcan, la o altitudine de 1.622 m. Aici este un loc cu mare importanță istorică, jucând un important rol strategic de-a lungul timpului. Era una dintre porțile de intrare în Ardeal din sudul Carpaților, Defileul Jiului devenind circulabil abia după Primul Război Mondial. Pasul Vâlcan a fost un important punct vamal și loc de târg. Și-a pierdut treptat importanța, odată cu construcția drumului prin Defileul Jiului și a căii ferate din zonă.

Pe aici încercau romanii să pătrundă, prin trecatoare, înspre capitala dacilor, cu puțin succes, fiind un teren favorabil dacilor. Mihai Viteazul a trecut prin acest pas în drumul său spre Viena în anul 1600. A fost scena unor lupte importante în perioada medievală și teatrul unor lupte sângeroase în Primul Război Mondial, între armatele română, austro-ungară și germană. Pe culmea M-ților Vâlcan era frontiera cu Imperiul Austro-Ungar. Pe durata turei am întâlnit o mulțime de urme ale unor tranșee, buncăre sau baterii de artilerie. Cele mai evidente sunt în Pasul Vâlcan, Muntele Coarnele, Muncel și Muntele Șigleu. Pe aceste culmi s-au dat sangeroasele lupte din 1916.

Pasul Vâlcan ne întâmpina cu un vânt puternic și rece. Alegem să rămânem pe creastă însă ne construim o bariera în fața vântului, formată din mașinile noastre. În felul acesta răzbim cu dușmanul vânt și ieșim învingători. Dimineața următoare ducem mașinile la finish, la Barajul Valea de Pești, apoi șoferii revin cu o singură mașină. Pornim în traseu, coborâm în Șaua lui Loghin apoi rămânem prin poienile cu narcise de la Straja. Urcăm apoi pe Coasta Iradia și ținem culmea matematic, Vf. Verde, Vf. Gura Plaiului, Vf. Lui Frate, Vf. Coarnele. Ne propusesem să campăm pe Muntele Coarnele dar nu voiam să înfruntăm din nou vântul, batem în retragere. Alegem într-un final Șaua Căturu Muncelului, era cel mai rezonabil loc, scăpăm de vânt, încă o victorie prin evitare :)

Am parcurs sâmbătă 20 km cu 1.038 D+. 

Ziua următoare trecem Șaua Cârloabele apoi ne abatem prin poienile cu narcise de la Șigleu Mic. Parcă erau mai puține decât ultima dată când trecusem prin zonă. Atunci am găsit sute de tuplini de narcise taiate iar acum surpindem doi cetățeni care urcaseră cu ATV-ul din Uricani. Aveau brațele pline cu buchete cu narcise și continuau să le culeagă agale. Nu păreau jenați în nici un fel de prezența noastră. Cât timp nu sunt amenzi şi nici restricţii, vizitatorii nu se mai rezumă la admirat. Cei doi aveau braţele pline de narcise, narcise care oricum li se ofilesc până acasă. Care este sensul să le scoată din mediul lor natural, de vreme ce nici ei şi nici alţii nu se mai pot bucura de frumuseţea lor?

Cândva protejate, narcisele sălbatice au ajuns la mila oamenilor. Ruperea constantă a florilor de către vizitatori va duce în timp la dispariţia narciselor din poieni. Ele NU se înmulțesc doar prin bulbi ci și prin semințele din flori. Deși protejate în trecut sau prin alte țări, nu se ştie din ce raţiuni este permis măcelul asupra narciselor acum, chiar dacă ele nu se află într-o rezervație sau arie protejată.

Ar fi mare păcat ca aceste superbe plante de origine mediteraneană să dispară de pe culmile munților, în special acei munți care au drumuri de acces și permit urcușul motorizat. Narcisele iubesc apa şi pajiștele montane pe care le populează în fiecare sfârșit de primăvară. Sunt printre cele mai îndrăgite flori naturale din Carpați.

Urcăm apoi la crucea de pe Pietrele Împlântate după care continuăm traseul, La Țable, La Morminți, La Țest, urcăm pe Șigleu Mare. De pe Șigleu Mare începea coborâșul, mergem la poienile cu narcise de la Șigleu Mare apoi la izvorul stânelor de La Pălărie.

Coborârea la barajul de pe Valea de Pești nu o facem prin Șaua Dâlma Căzuta și drumul forestier de pe vale. Am planificat un traseu prin poieni faine printre colibele momârlanilor. Puține mai erau folosite, multe fiind deja distruse sau în stare de degradare. Fenomenul global al urbanizarii și depopulării munților nu face excepție nici în acești munți.

Duminică am parcurs 16 Km cu 633 D+, am adunat în două zile 36 km cu 1671 D+.

În tură ne-am adunat un număr de 13 participanți norocoși, ne-am cazat în 8 corturi. Vremea a fost bună, doar vântul ne-o mai vâjâit pe ici-colo. Ploaia a sosit abia când eram deja la restaurantul din Petroșani.

Ne-am bucurat din nou de sprijinul prietenilor de la FLEXTAIL, am avut la dispoziție un set de pompe FLEXTAIL Zero Pump. Gama de pompe reîncărcabile Flextail sunt cele mai impresionante invenții smart recente care fac parte din setul de echipament de munte. Greutatea lor este de doar 50 de grame. Nu pot să îmi închipui turele pe munte fără aportul lor. Pompele Flextail pot fi testate gratuit din depozitul de echipament colectiv CAR Cluj. Pot fi cumpărate la preț redus de către membri fosind codul de reducere CAR.

Dacă nu am fi întâlnit culegătorii de narcise am fi avut probabil o tură și mai tihnită. Nu poate fi permis un astfel de compoertament iresponsabil al oamenilor. Poate duce la dispariția narciselor de prin poienile munților. Vom căuta sprijin pentru a opri astfel de acțiuni iresponsabile.

Ovidiu Motioc

Galeria foto: https://photos.app.goo.gl/PZ9x6W5HPPuMpKxr6