EuroAlpine trip, 2 ed
În călătoria de anul trecut ne-au rămas multe restanțe așa ca anul acesta am încercat din nou restantele de anul trecut. Am ajuns să încercăm doar o tura pe peretele nordic al Triglavului și ruta spre Piz Badile, restul le “reportăm” pentru un sezon următor.
Dar să începem cu începutul. Duminică în 28 iulie ne pornim spre Mojstrana. Noaptea plouă bine așa că a doua zi facem doar o tură de recunoaștere până la baza peretelui și ne relaxam. Marți ne propunem să încercăm Long german route. Trezire la 4.30 în campingul Kamme și la 5.50 plecăm din parcarea din zona Aljazev. Facem 1h15 pe traseul de acces, urcăm pe platformă și începem să căutăm accesul în traseu. Folosim indicațiile din carte (Popular climbing routes in Slovenia), dar la baza stâncii nu avem nici un nume de traseu așa că mergem stânga dreapta încercând să recunoaștem repere. Ceața nu ne ajută. După o oră identificăm traseul și primele pitoane ne confirmă bănuiala așa că “îi dăm la deal” mergând cât de mult la concomitent. Din loc în loc plasăm și mobile iar în zonele mai dificile trecem în modul “lungimi de coardă” cu asigurare din regrupare. Singurul punct care ne-a pus unele probleme de orientare a fost Castelul unde se merge pe diedrul oblic dreapta. Ajungem la cutia de pe vârful Turnului German și de aici intrăm pe brâna Zlatog. În dreapta se vede fereastra și turnul pe unde continuă ruta. Încercăm să găsim traversarea, dar aici pitoanele jalon sunt mai puține așa că ajungem pe o variantă greșită care ne consumă timp. Decidem să facem rapel și să continuăm cu varianta scurtă. Ne întoarcem în brâna și continuăm stânga. Intuim ieșirea Zimmer Jahn cu un pas notat 4- dar nouă ni s-a părut mai tare (posibil să nu fi nu găsit chiar linia de minimă rezistență) și ajungem la baza Turnului Slovac pe care îl ocolim pe dreapta și ieșim în platou. Aici întâlnim mai multe echipe care au urcat diverse variante, schimbăm câteva vorbe și în mai puțin de trei ore suntem la mașină urmând ruta Prag. O zi lungă.
Ne mutăm tabăra de bază într un camping de pe Valea Zillertal (Ginzling Kaserlealm) și pentru două zile facem echipă cu Jonathan, un coleg de club care lucra la un hotel din vale și care știe zona. Cățărăm la două faleze de escaladă sportivă. Un paradis pentru escaladă și bouldering această vale. Plus campingul la jumătate de preț față de Slovenia (17 euro pe noapte pentru două persoane), dar este doar excepția zonei, restul campingurilor erau mai scumpe.
Următorul obiectiv pe listă, Piz Roseg. Conducem până în Pontresina, Elveția, parcăm mașina cu 15 chf pe zi și urcăm 3h până la Tschierva. Mică paranteză, programările la cabane le-am făcut prin intermediul site-urilor web ale cabanelor așa ca e super simplu să schimbi datele sau să anulezi dacă operezi modificarea cu o zi înainte.
Revenim la traseu. Dimineața la 3 fără începe forfota în cameră așa că ne trezim și noi, ne echipăm, fierbem apa (să nu riscăm cu apa de ghețar și nici să nu plătim extra pentru o sticla cu apă) mâncăm ceva și la 4.20 pornim. Mai avem o echipă în față. În zona au fost alunecări de teren masive ceea ce ne îngreunează deplasarea în special în zona celui de al doilea ghețar. La urcarea pe primul jandarm întâlnim și echipa precedentă. Urmează creasta Eselgrat, cățărare faină pe granit cu ancore din loc în loc pe care le suplimentam cu mobile. Mergem mult la concomitent. Înainte de vârful secundar luăm decizia să ne întoarcem, pentru că nu ne încadrăm în timp. La întoarcere ne întâlnim iarăși cu germanii cu care facem echipă la rapeluri. Suntem 5, doi dintre ei merg încet fiind începători așa că pierdem ore bune pe retragere. La 21 ajungem la mașină după un drum de 2h40 pe poteca de coborâre de la cabană. Iarăși o zi lungă.
Ziua următoare luăm decizia să abandonăm planul inițial și să ne mutam în Italia. Revenim la anul mai bine pregătiți fizic și tehnic. Pe teren alpin trebuie să te miști repede dar sigur.
În 2019 la un târg din Bergamo primeam o carte cu trasee de alpinism din munții Orobie așa că amintindu-mi de zonă căutăm un traseu care să ne inspire. Găsim unul în zona refugiului Salmurano la care ajungem cu un telescaun pentru a economisi timp și energie. Denti della Vechia se numește traseul și arată wow. Pentru acces pe primul dinte alegem ruta de 5 lc Via del Guida si de aici continuăm cățărarea pe creastă. Cățărare frumoasă, ușoară, cu foarte puține protecții in situ așa că plasăm mobile. Avem și rapeluri de făcut. Lăsăm celelalte echipe dornice de aventură să se bucure de explorare, cu două completări : la urcarea pe prima “ureche de iepure” se abordează prin dreapta pe un diedru urmat de un tavan cu ieșire tot pe dreapta după care se regrupeaza. După cele două urechi, mai este o urcare apoi se revine prin rapel în ultima șa. Nu se continuă pe creastă, deoarece nu mai este stație de rapel în continuarea crestei. Așa că revenim în ultima șa, mai facem un rapel și ajungem pe brâna expusă de retragere. O considerăm prea expusă așa că facem un rapel de la bolovan și apoi de la un piton mai jos și ajungem pe o poteca clară și lată. Iarăși o zi lungă, cu “de toate”. Pe traseu și apoi în parcare stăm de vorbă cu un german care face solo rope și ne recomandă zona Val Masino. Philip ne prezintă și noile “jucării” de antrenament de la Tindeq progressor 2000 (un dinamometru prin BT) și Captain fingers food (fingers boards portabile) utile pentru antrenamentul cu încărcare de forță foarte precisă. Ne răsplătim cu o cina de 15 euro de persoana la trattoria din Gerola Alta și cu un wild camping. Ca să compensăm cheltuiala.
În drum spre traseul Vietate Verdure de 5 lc pe granit ne minunam de pereții din Val di Meló. Pereți pentru “oameni mari”, masivi și impresionanți prin lungimea pereților. Ne coacem pe multi pitch așa că ne prinde super bine după pepenele lăsat la răcit în pârâul din zonă.
După masă ne vedem cu Nicholas, un tattoo artist din Sondrio cu care povestim despre cățărat, ski, tatuaje, călătorii și după mergem în oraș să luam cina la Il locale : sciatt, pizzocheri, bresaola, brânzeturi, etc. Plus vin și juneperu. Totul la 30 euro. Chiar glumeam cu Nicholas, că noi călătorii cu buget redus învățați să gătim la primus și să facem wild camping altfel apreciem o masă în oraș. E mai gustoasă și mai apreciată. The power of connections, trăiască couchsurfing și warmshowers.
O mică paranteză, tot de la Nicholas aflăm de gelateria White Lady și de magazinul cu produse locale il seraceno (sala cereali).
Ne punem cortul într un loc recomandat de gazda noastră lângă un turn de telecomunicații de unde vedem toată valea. Wild camping de toată frumusețea. Ziua următoare plouă așa că facem pauza și seara gătim o “tochitura vânătoareasca” cu ce găsim la reducere sau preț bun la Coop.
În ultima zi ne trezește un biciclist în zona Sella supărat că am făcut din nou wild camping. Știam că în vest nu e permis dar noi am tot “forțat nota“. Ne adunăm tabăra și ne pregătim pentru următorul traseu: Sieglindekante din Meisula de la Biesces. Un traseu care ar fi trebuit să fie ușor dar slab asigurat. Identificăm greșit lungimea a doua, și urcăm pe un turn care nu avea nici asigurări în situ și nici nu permite montarea multor asigurări mobile fiind foarte friabil. După vreo 25m ajung pe o brână lata unde am deasupra calcar galben, friabil care se desprinde ca niște solzi. O echipă a ajuns înaintea mea acolo, găsind un piton salvator de la care fac rapel. În loc să fac rapel pe o singură coardă, aleg să rapelez pe două fire, dar la recuperare nodul se blochează așa că trebuie să urc din nou… După un rapel pe un fir și apoi un al doilea rapel lung până la baza turnului decidem că ne am consumat “viețile de pisică” cu două retrageri prin rapel la un piton așa că ne pornim spre România în aceiași zi. Mâncăm o pizza în vale și seara ne găsește la o cazare lângă Salzburg (ne-a ajuns wild campingul).
O tură faină, în care chiar dacă nu ne-am îndeplinit obiectivele am văzut zone cu trasee interesante și am învățat încă o dată că un traseu ușor “îți dă peste nas” dacă nu ești atent.
Revenim mai bine pregătiți.
Planul inițial :
26(vineri)-27.07 drum
29.07 - Triglav Long german route
30 - Pontresina
31 - Tschierva hut
1 aug - Piz Roseg (via North ridge)
2+3+4(½) - multipitch in zona
4 - spre Bondo și cabana Sasc Fura
5 - Nordkante spre Piz Badile - coborâre la cabana Gianetti
6 - întoarcere la mașină în Elveția
7 - spre Randa
8-9 Weisshorn
10-11-12 intoarcere la masina si România
Realitatea:
28.07 - drum Mojstrana
29 - tura de recunoaștere acces baza traseu, pauză
30 - Short german route, Triglav North Face
31 iulie & 1 aug : escaladă Zillertal
2 aug - drum Pontresina și urcare Tschierva
3 aug - 3700m sub Scheneekuppe (via North ridge)
4 - drum Italia
5 - multi pitch Via del Guida si traseul de aventura Denti della Vecchia (zona Salmurano)
6 - multi pitch Verdura vietate in Val Masino și vizitat Sondrio
7 - pauză
8 - încercare Sieglindekante din Meisules dala Biesces (zona Sella)
9- întoarcere in România
Note și completări:
În Ungaria și Austria prețul la benzină în oraș este simțitor mai ieftin (similar cu cel din Ro) ca și cel de pe autostradă. În Italia am mers puțini km pe autostradă iar în Elveția nu am mers deloc pe autostradă.
Pentru vignette de Ungaria am folosit web site ul TPark, pentru Austria am luat de la benzinărie, pentru Elveția nu a fost cazul iar în Italia autostrăzile se plătesc pe km. În Austria am plătit de două ori o taxă de 13 respectiv 11 euro pentru trecerea unor trecători montane.
În Elveția reducerea cu cardul de la OAV este mai mică ca și la cabanele din Italia / Austria. La Tschierva cazarea e 37 CHF. La cabană “am mâncat din brișcă” așa că nu știu prețul la mâncare. În super market e similar cu prețul de la noi.
Wild campingul este interzis în țările vizitate și în multe zone nu este tolerat, așa că pentru a nu avea surprize este mai simplu achiziționarea unui loc în camping cu approx 16 euro per persoană.
În Mojstrana sunt câteva faleze de escaladă sportiva, eg http://www.mojstrana.com/en/sports-facilities/rock-climbing-areas/blasceva-rock/ sau
http://www.mojstrana.com/en/?subpageid=281&contid=282
Inspirație pentru trasee de multi pitch in Alpii din zona Bergamo
https://www.planetmountain.com/it/itinerari/vie-di-arrampicata?gruppo=Alpi%20Orobie
https://www.sassbaloss.com/pagine/alpinismo.htm
https://freedolomites.com/dolomites-italy-summer/climbing/classic-routes/
https://theoutsideplanet.com/en/places/adamello-dolomiti-brenta/climbing-adamello-brenta-dolomites/the-multipitch-routes-in-the-brenta-dolomites
Trasee cu potențial :
https://www.summitpost.org/campanile-basso-normal-route/images/p-156824
https://www.camptocamp.org/routes/369124/fr/salbitschijen-arete-w
Echipa : Andrei Dumitrache (CAR București) și Lucian Crișan (CAR Cluj).
A consemnat și a făcut poze : Lucian C.