Epice cu C.A.R - Aventura pe Hornul Coamei din Bucegi
Weekendul trecut, un grup de colegi, am avut șansa de a parcurge Hornul Coamei, un traseu emblematic din Munții Bucegi. Primul traseu din seria Epice cu CAR.
Deși gradul de dificultate este 1B, condițiile întâlnite ne-au surprins: hornul era umed, iar pe alocuri am găsit gheață, însoțită de un frig neașteptat. Aceste provocări au transformat o tură de rutină într-o adevărată aventură, iar timpul de parcurgere s-a dublat față de estimarea inițială. Cu toate acestea, starea de spirit a echipei în fața dificultăților a rămas pozitivă iar mai în glumă, mai în serios motto-ul nostru pentru această zi a fost „Este un sentiment psihic interesant”.
Hornul Coamei este un traseu spectaculos, situat într-o zonă sălbatică și stâncoasă, oferind priveliști uimitoare asupra masivului Bucegi. Pereții abrupți și stâncile care formează hornul creează un peisaj dramatic, ideal pentru cei aflați la începutul aventurii lor alpine. Deși traseul nu este extrem de tehnic, condițiile întâlnite ne-au amintit că muntele poate deveni rapid imprevizibil. Cu toate acestea, sub îndrumarea și supravegherea atentă a lui Horațiu Maier de la filiala Clubul Alpin Roman Brașov, am fost siguri că fiecare pas era bine asigurat și că siguranța noastră era prioritatea absolută.
Cristina, Dana și Mihai, cei trei membri ai echipei, au demonstrat o determinare remarcabilă. Pentru Cristina și Mihai, acesta a fost primul lor contact cu alpinismul, iar ei au abordat fiecare săritoare cu mult curaj și curiozitate. În ciuda umezelii şi a frigului, au învățat rapid să se adapteze terenului și să colaboreze. Dana, deja cu ceva experiență în alpinismul elementar, și-a consolidat cunoștințele, păstrând un calm exemplar și oferind un sprijin valoros echipei, iar eu la rândul meu am observat cât de mult contează expunerea graduală la traseele de alpinism şi mi-am amintit cât de temătoare eram anul trecut versus acum, când mă mişcam cu mai multă incredere în paşii mei.
Pe măsură ce urcam și întâlneam obstacolele traseului, am realizat că nu doar fizicul ne era testat, ci și psihicul. Provocările ne-au scos din zona de confort, dar, în loc să ne descurajeze, ne-au făcut mai puternici și mai conectați. Cu toţii am înțeles rapid că alpinismul nu este doar despre a ajunge la vârf, ci despre a depăși împreună dificultățile care apar pe drum. Horațiu, cu experiența și atenția sa la detalii, ne-a oferit încredere și ne-a ghidat cu calm prin fiecare pas.
La finalul zilei, obosiți, dar plini de satisfacție, am realizat că „un sentiment psihic interesant” nu era doar motto-ul zilei, ci o descriere perfectă a experienței noastre: am trecut prin provocări neașteptate, dar am rămas calmi și uniți, învățând o lecție valoroasă despre puterea echipei și reziliența noastră interioară.
Pe curând,
Timea
