03 Jun2026

Ski de (primă)vară în Bucegi, ed '26

Lucian C.
Ski de (primă)vară în Bucegi, ed '26

Mini vacanța de 1 Iunie ne aduce din nou la ski pe văi de abrupt în Bucegi. Zăpadă este încă multă în Bucegi, într-un sezon considerat foarte bun, care acum câțiva ani era norma, dar în ultima vreme să poți schia până în iunie e un privilegiu, așa că să nu mai stau la povești și să zic mai bine cum a fost.

Vremea nu se prezintă prea bună, cu ploi pe la prânz sâmbătă și duminică, iar luni ploi mai însemnate cantitativ. Așa că ne decidem să mergem în căldarea Mălăiești pentru a profita și de adăpostul (și mâncarea bună) de la cabană. Zona e aleasă, mai trebuie să ne decidem asupra "liniei de dat". Vorbim și cu Ion de la Outdoor România, a schiat mult în ultimele zile în zonă și ne îndeamnă să încercăm linia Țițeica și să încercăm să ajungem la ora prânzului pentru ca firnul să fie numai bun de dat. Am mai dat linia acum câțiva ani, dar nu strică să ne luăm niste puncte GPS folosind aplicația Munții Nostri, decizie care s-a dovedit inspirată pentru că am prins episoade de ceață care ne-au făcut mai dificilă identificarea liniei când eram sus.
 


Sâmbătă parcăm La Glăjărie, ne plătim biletul de intrare, ne punem schiurile respectiv split board-ul în spate și în 2 ore suntem la cabană unde facem o scurtă pauză ca să "îmbucăm ceva", poame de la Mama Liță (fructe deshidratate) sau un baton. Urcăm pe Hornul Mare dar avem rafale de vânt destul de puternice și decidem să coborâm pe unde am urcat, adică tot prin horn. Până ne echipăm începe să fulguie ușor, se depune un strat de măzăriche. Coborâm în căldare, apoi cu scurte zone unde mergem la clăpar reușim să schiem până la vreo 500m de cabană.

Duminică, repetăm mișcarea. De data aceasta sunt mai puțini oameni în zonă așa că deasupra cabanei întâlnim un ciopor de capre negre. În căldarea superioară ne pregatim de urcarea la clăpar dar și ne uităm cu atenție la linie și facem poze ca să ne luăm repere, să identificăm pietrele pe lângă care vrem să facem virajele. După urcarea hornului, ne încadrăm pe traseul de culme și în punctul de intersecție BR cu BA din șa începem coborârea pe linia Țițeica, care are două gâtuiri fiind un pic mai tehnică ca și linia de pe Hornul Mare dar cu zăpadă mult mai bună. Vedem că se apropie ploaia, așa că mai bine stăm la cabană și mâncăm o ciorbă decât să ne prindă prea rău ploaia, nu? Urmează relatarea turei de ski scrisă de Marius P.

Pentru ziua de luni, 1 Iunie, este programată întoarcerea acasă. Sunt mulți kilometri de parcurs, așa că nu prea era timp de vreo activitate mai lungă. Totuși, ne-a surâs ideea unei ture scurte de bicicletă, iar primul traseu care ne-a venit în minte a fost unul de acces în Piatra Craiului, de la Zărnești la cabana Curmătura. Prognoza nu se anunța deloc bună, dar ne-am decis să încercăm.

Parcăm mașina în punctul numit Fântâna lui Botorog și pornim pe traseul ciclabil care ne duce prin spectaculoasele chei numite Prăpăstiile Zărneștiului. Pereții verticali (uneori chiar aplecați deasupra drumului), care pe alocuri ating 200 de metri, sunt impresionanți.
După ce părăsim cheile, traseul urcă pieptiș prin pădure, ca după aproape 8 km și o ascensiune de 700 de metri să ajungem la Cabana Curmătura. La întoarcere am ales traseul PG, care ne-a scos la capătul cheilor. Cum nu facem parte dintre elitele MTB-ului, nu ne putem lăuda cu mai mult de 40% din traseul PG făcut pe bicicletă. A urmat o coborâre ușoară prin chei, pentru ca după alți 4 km să ajungem la punctul de pornire.

Ne declarăm mulțumiți, și vrem să revenim și sezonul următor pentru că sunt multe linii în zonă, documentate de Ion în cadrul proiectului Outoor Romania. Zăpadă să fie, cel puțin ca și sezonul acesta.

S-au dat pe schiuri / splitboard și au făcut poze: Marius Pintican, Nicu Beu, Lucian Crișan, Ioana și Alexandru Dima.
Au scris articolul: Lucian Crișan și Marius Pintican.